"Se mişcă roata, meşterul adastă". Versul clasic devenit dicton exprimă ideea concentrată a modernității: Creatorul a așezat Lumea, în ea Omul, în Timp; apoi și-a abandonat Universul, să plutească într-un spațiu fără sens, impasibil. Madách Imre însă nu se oprește la această viziune globală, mecanică și profund deprimantă din perspectivă contemporană, el vede istoria ca pe un coșmar satanic, pe care Ádám îl visează cu și pentru noi. În zadar protestează Lucifer, promisiunea răscumpărării dă sens luptei și încredere în existența umană. Eva îl poartă sub inima ei pe Mesia promis, pe copilul Iubirii care, în loc de dialectica inventării dușmanului și confruntării perpetue, proclamă acceptarea, adică șansa comunității umane și misiunea ei înălțătoare. Visky András
Să își pregătească toată lumea straiele de Sf. Nicolae pentru că pe 6 decembrie vă așteptăm cu mic, cu mare, cu nepoți, cu bunici, cu părinți, cu tineri și vârstnici, adică pe toți cei dornici și iubitori ai teatrului să admire Noile haine ale împăratului!
Totul devine viu în chioșcul circarului de la doamna baronesă Zeppelin, în timp ce doi comedianți caută răspunsuri la câteva întrebări importante:- De ce privesc doi oameni un lac zile întregi?- Ce este viața?- Vânătoare de comori? Goana după iluzii?- Ce cauță un om într-o viață întreagă?- Succes?- Răspunsuri la întrebările sale?- Poate chiar pe sine?- Ce caută actorul într-o viață întreagă?- Succes?- Răspunsuri la întrebările sale?- Poate chiar pe sine?- Dacă omul caută comori profane, atunci ce caută actorul?- Cât de încurcate sunt căile spre succes?- De cât timp/ experiență e nevoie ca să nu faci nimic, dar să ai prezența pe scenă? Și în propria ta viață?- Douăzeci și cinci de ani?- Treizeci?- Aurora boreală...În labirintul acestor întrebări aparent serioase, se poticnesc doi showmani aflați în căutarea a douăsprezece scaune. Schimbă costume pentru douăzeci și cinci de roluri într-o comedie pastorală tragi-comico-istorică pur-sânge.