Program

Cine n-ar vrea să fie bogat, să câștige bani mulți cu puțină muncă, să poarte haine frumoase și să locuiască într-o casă mai mare? Asta e tot ce și-a dorit și Iancu, așa că și-a luat bastonul și a plecat în lume. Și pentru că această lume era una a basmelor, el a câștigat mult mai mult decât se aștepta. Pe lângă bogății, el a avut parte și de dragostea unei zâne adevărate. Acesta este sfârșitul? Este finalul poveștii? Nu, nu s-a terminat, e doar începutul. Ce vine ușor se duce repede – și zâna pleacă. Abia acum Iancu simte că toate bogățiile, hainele frumoase și casa mare sunt toate lipsite de valoare fără a avea pe cineva cu care să le împartă. Așa că el își ia bastonul și pornește din nou la drum. Nu-i mai pasă de comori sau de alte bogății, doar zâna aceea frumoasă de ar mai fi aici cu el încă o dată. S-ar lupta și cu diavolul însuși pentru ea. (Și chiar o va face.)

Cine n-ar vrea să fie bogat, să câștige bani mulți cu puțină muncă, să poarte haine frumoase și să locuiască într-o casă mai mare? Asta e tot ce și-a dorit și Iancu, așa că și-a luat bastonul și a plecat în lume. Și pentru că această lume era una a basmelor, el a câștigat mult mai mult decât se aștepta. Pe lângă bogății, el a avut parte și de dragostea unei zâne adevărate. Acesta este sfârșitul? Este finalul poveștii? Nu, nu s-a terminat, e doar începutul. Ce vine ușor se duce repede – și zâna pleacă. Abia acum Iancu simte că toate bogățiile, hainele frumoase și casa mare sunt toate lipsite de valoare fără a avea pe cineva cu care să le împartă. Așa că el își ia bastonul și pornește din nou la drum. Nu-i mai pasă de comori sau de alte bogății, doar zâna aceea frumoasă de ar mai fi aici cu el încă o dată. S-ar lupta și cu diavolul însuși pentru ea. (Și chiar o va face.)

Sub conducerea regizorală a lui Balázs Attila, Tar Mónika reconstituie din punct de vedere cultural unul dintre cele mai autentice genuri de literatură, cu mare fler și naturalețe, fie că este vorba despre baladele populare care au supraviețuit în numeroase versiuni, precum „Júlia, fecioara prea-frumoasă” sau „Meşterul Manole”, fie despre baladele scrise de Arany, precum cunoscuta „Doamna Ágnes”.Arany János s-a născut în 1817 la Salonta și a fost cel mai mare poet epic maghiar. A scris peste 40 de balade, traduse în peste 50 de limbi și este una dintre personalitățile cele mai importante ale literaturii maghiare.Misterul specific al baladelor, precum și temele și trăsăturile caracteristice genului, nu sunt doar revigorate prin acest spectacol, ci sunt aduse într-un cadru interpretativ complet nou. Datorită muzicii tânărului compozitor Balázs Márk și animației create de Bálint Hunor, spectacolul construiește un sistem complex de simboluri în jurul figurii interpretei. „Sora soarelui, lumina stelelor” reușește să recreeze lumea baladei și simbolurile ei definitorii, nu doar la nivelul textului interpretat, ci și prin muzică și vizualitate.

Sub conducerea regizorală a lui Balázs Attila, Tar Mónika reconstituie din punct de vedere cultural unul dintre cele mai autentice genuri de literatură, cu mare fler și naturalețe, fie că este vorba despre baladele populare care au supraviețuit în numeroase versiuni, precum „Júlia, fecioara prea-frumoasă” sau „Meşterul Manole”, fie despre baladele scrise de Arany, precum cunoscuta „Doamna Ágnes”.Arany János s-a născut în 1817 la Salonta și a fost cel mai mare poet epic maghiar. A scris peste 40 de balade, traduse în peste 50 de limbi și este una dintre personalitățile cele mai importante ale literaturii maghiare.Misterul specific al baladelor, precum și temele și trăsăturile caracteristice genului, nu sunt doar revigorate prin acest spectacol, ci sunt aduse într-un cadru interpretativ complet nou. Datorită muzicii tânărului compozitor Balázs Márk și animației create de Bálint Hunor, spectacolul construiește un sistem complex de simboluri în jurul figurii interpretei. „Sora soarelui, lumina stelelor” reușește să recreeze lumea baladei și simbolurile ei definitorii, nu doar la nivelul textului interpretat, ci și prin muzică și vizualitate.

A fost odată ca niciodată un sat micuț în mijlocul Africii. Acolo trăia o mamă cu cei trei fii ai ei. Erau săraci lipiți pământului. Aveau totuși ceva: părul frumos a mamei, negru ca pana corbului, atât de lung încât împânzea tot satul de la un capăt la altul. Părul acesta i-a salvat din toate nenorocirile: când le era foame, îl foloseau drept năvod, când se plictiseau, săreau coarda cu el, când ploua, pur și simplu se adăposteau sub el. Însă, într-o bună zi, băieții au crescut și-au pornit în lume să-și încerce norocul… Oare părul mamei îi va ocroti în continuare?Spectacolul nostru vorbește despre iubirea necondiționată și caută răspunsul la întrebarea: cum să iubești bine? Mama Badu trebuie să învețe să nu-și sufoce copiii cu dragostea ei, la fel cum cei trei băieți trebuie să învețe că despărțirea de casă nu înseamnă uitare – și că sunt momente când trebuie să îndrăznim să îi cerem din nou ajutorul mamei.Spectacol nonverbal recomandat copiilor peste 5 ani.

«««««« Invitațiile pentru spectacolele Teatrului Coregrafic și de Dans Folcloric „Trei Scaune - Háromszék" se pot solicita într-un număr limitat la Casa Maghiară din Timișoara, iar informații detaliate se pot obține sunând la numărul de telefon 0256-493338. »»»»»»Aceasta este o provocare mare Părăsim peisajele familiare ale Transilvaniei, în ale cărei munți și câmpii ne simțim ca acasă. Părăsim regiunea a cărei cultură a făcut parte din viața noastră încă din copilărie și pe care o vorbim aproape ca pe o limbă maternă. Ne îndreptăm spre vest, făcând o scufundare profundă în lumea țăranilor de acolo, care, deși face parte din aceeași cultură spirituală, are atât de multe valori diferite. Facem acest lucru cu la fel de multă dăruire ca și secuii din Bucovina sau Visk înaintea noastră. Vom întâlni atât elemente străvechi, cât și tradițiile civilizate ale noilor mode, dar vom avea, de asemenea, ocazia de a arăta ceea ce am adus de acasă.

«««««« Invitațiile pentru spectacolele Teatrului Coregrafic și de Dans Folcloric „Trei Scaune - Háromszék" se pot solicita într-un număr limitat la Casa Maghiară din Timișoara, iar informații detaliate se pot obține sunând la numărul de telefon 0256-493338. »»»»»»Aceasta este o provocare mare Părăsim peisajele familiare ale Transilvaniei, în ale cărei munți și câmpii ne simțim ca acasă. Părăsim regiunea a cărei cultură a făcut parte din viața noastră încă din copilărie și pe care o vorbim aproape ca pe o limbă maternă. Ne îndreptăm spre vest, făcând o scufundare profundă în lumea țăranilor de acolo, care, deși face parte din aceeași cultură spirituală, are atât de multe valori diferite. Facem acest lucru cu la fel de multă dăruire ca și secuii din Bucovina sau Visk înaintea noastră. Vom întâlni atât elemente străvechi, cât și tradițiile civilizate ale noilor mode, dar vom avea, de asemenea, ocazia de a arăta ceea ce am adus de acasă.

Un magazin alimentar se transformă în terenul de luptă al angajaților: promoțiile se succed neîncetat pentru a ține pasul cu supermarketurile, iar de la șef până la lucrătorii la raft, toți se străduiesc să mențină aparențele. În timp ce marfa putrezește, moralul scade, iar magazinul se transformă într-o tabără de supraviețuire care se apropie tot mai mult de absurd. Afacerea e cu siguranță în pragul falimentului, însă mai poate fi salvată demnitatea umană? Sau e pe lista de reduceri?Sezon mort. O satiră socială amară și o tragedie umană, două la preț de una – acum la ofertă.

Un magazin alimentar se transformă în terenul de luptă al angajaților: promoțiile se succed neîncetat pentru a ține pasul cu supermarketurile, iar de la șef până la lucrătorii la raft, toți se străduiesc să mențină aparențele. În timp ce marfa putrezește, moralul scade, iar magazinul se transformă într-o tabără de supraviețuire care se apropie tot mai mult de absurd. Afacerea e cu siguranță în pragul falimentului, însă mai poate fi salvată demnitatea umană? Sau e pe lista de reduceri?Sezon mort. O satiră socială amară și o tragedie umană, două la preț de una – acum la ofertă.

Zâna cu părul auriu și cea cu părul brunet vindecă amintiri uitate, amintiri care se estompează în timp, rămășițe ale unor evenimente trecute, astfel încât ele să poată fi îngrijite și trimise înapoi la proprietarii lor. Singurătatea zânelor se împletește cu dragostea dintre ele, iar cenușiul suferinței și al durerii este colorat de jocul și de visarea cu ochii deschiși ale celor două care visează să cânte la harpă, să zboare libere, să fie fericite. Este posibil ca visul lor comun să devină realitate? Adaptarea scenică a romanului omonim scris de Angi Máté, o poveste despre prietenie, basme, rigoare și unitate, reflectă temele care îi preocupă pe tineri: trecerea anilor copilăriei lipsiți de griji, schimbarea atitudinii față de părinți și promisiunea independenței, dar și povara responsabilității care vine odată cu vârsta adultă. Creatorii spectacolului invită în principal copiii de 8-12 ani la un joc interactiv și o gândire colectivă. Prin acest spectacol, Teatrul Maghiar de Stat "Csiky Gergely" își consolidează programul de educație teatrală.

„Îmi amintesc exact ziua în care am auzit pentru prima dată de Cseh Tamás. Eram elev. De atunci, îi atribui una dintre cele mai importante etape ale dezvoltării mele personale. În timpul studiilor pentru master, mi-am adunat curajul de a cânta melodiile lui. De aici a apărut «Zbor adânc». O chitară, un microfon, un cântăreț – într-un singur loc, timp de o oră.” - Jancsó Előd„Hai, Zsuzsika, cred că aș putea cânta la teatrul tău, ar fi un mare spectacol. Este scena, sus sunt decorațiuni de carnaval, jos o masă de restaurant și un scaun. Eu stau pe acel scaun și privesc și aș putea face orice. […] Lumea va simți că încep să cânt într-o gamă vocală aparte, țara între timp, pâş-pâş-pâş, se ridică, eu nu voi începe să cânt, desigur, dar tensiunea va crește din ce în ce mai mult și vom zbura cu toții în loc. «Zbor adânc». Acesta ar fi titlul.” - Csengey Dénes – Cseh Tamás: „Zbor adânc”

„În opera lui Aristofan Păsările, doi bărbați epuizați de viața trăită într-un război fără sfârșit, construiesc împreună cu păsările Cetatea Cucului din Nori, prima utopie din istoria artei. După 2500 de ani, noi trăim tot într-un război care parcă nu are sfârșit, ci își schimbă doar forma și spațiul geografic, suntem obosiți, subjugați și visăm doar la utopia noastră. Ce se va întâmpla? Oare se poate construi după toate acestea o lume unde toți suntem egali, unde nu este război, nu există lupte? Și dacă da, de ce nu o putem realiza?” (Kokan Mladenović)

Un om zace în nisip. Adus de valuri. Nu se știe de unde vine, încotro se îndreaptă, ce dorește sau de ce vrea să fugă. Fusese rege undeva, într-o țară îndepărtată. Prințul Tironului. Acum e un om căruia nu i-a mai rămas decât povestea. E povestea lui Pericle. Dar nu doar a lui.