Program

Celebrăm nașterea luminii, adică venirea pe lume a lui Isus, în perioada solstițiului de iarnă. Ritualul e vechi de când lumea; pe vremea bunicilor noștri, se mergea din casă în casă cu Sceneta de Crăciun. Mici bisericuțe pictate frumos erau purtate pe brațe, se recitau versuri și se interpretau cântece care slăvesc iubirea și pacea.Nașterea lui Isus este o sărbătoare a solstițiului. În ritualurile populare legate de solstițiu, putem descoperi în sceneta Păstorilor figuri șamanice ale cultului Soarelui din vremuri „păgâne”. În interpretarea noastră, figuranții, în mare parte comici ai scenetei, urcă o treaptă pe scara ierarhică, devenind personaje CREATOARE care spun povestea. Fiecare participant își va schimba hainele obișnuite cu straie festive: cămașă albă, sacou, pălărie. Astfel, Fiii Păstorilor continuă să meargă din ușă în ușă pentru a povesti nașterea lui Isus cu păpușile și muzica lor, reinstaurând tradiția la locul său binemeritat.Spectacolul festiv „Vestitorii Crăciunului” este despre importanța apartenenței și a respectului față de tradițiile noastre, este potrivit pentru întreaga familie și vă invită în inima comunității.

Celebrăm nașterea luminii, adică venirea pe lume a lui Isus, în perioada solstițiului de iarnă. Ritualul e vechi de când lumea; pe vremea bunicilor noștri, se mergea din casă în casă cu Sceneta de Crăciun. Mici bisericuțe pictate frumos erau purtate pe brațe, se recitau versuri și se interpretau cântece care slăvesc iubirea și pacea.Nașterea lui Isus este o sărbătoare a solstițiului. În ritualurile populare legate de solstițiu, putem descoperi în sceneta Păstorilor figuri șamanice ale cultului Soarelui din vremuri „păgâne”. În interpretarea noastră, figuranții, în mare parte comici ai scenetei, urcă o treaptă pe scara ierarhică, devenind personaje CREATOARE care spun povestea. Fiecare participant își va schimba hainele obișnuite cu straie festive: cămașă albă, sacou, pălărie. Astfel, Fiii Păstorilor continuă să meargă din ușă în ușă pentru a povesti nașterea lui Isus cu păpușile și muzica lor, reinstaurând tradiția la locul său binemeritat.Spectacolul festiv „Vestitorii Crăciunului” este despre importanța apartenenței și a respectului față de tradițiile noastre, este potrivit pentru întreaga familie și vă invită în inima comunității.

Celebrăm nașterea luminii, adică venirea pe lume a lui Isus, în perioada solstițiului de iarnă. Ritualul e vechi de când lumea; pe vremea bunicilor noștri, se mergea din casă în casă cu Sceneta de Crăciun. Mici bisericuțe pictate frumos erau purtate pe brațe, se recitau versuri și se interpretau cântece care slăvesc iubirea și pacea.Nașterea lui Isus este o sărbătoare a solstițiului. În ritualurile populare legate de solstițiu, putem descoperi în sceneta Păstorilor figuri șamanice ale cultului Soarelui din vremuri „păgâne”. În interpretarea noastră, figuranții, în mare parte comici ai scenetei, urcă o treaptă pe scara ierarhică, devenind personaje CREATOARE care spun povestea. Fiecare participant își va schimba hainele obișnuite cu straie festive: cămașă albă, sacou, pălărie. Astfel, Fiii Păstorilor continuă să meargă din ușă în ușă pentru a povesti nașterea lui Isus cu păpușile și muzica lor, reinstaurând tradiția la locul său binemeritat.Spectacolul festiv „Vestitorii Crăciunului” este despre importanța apartenenței și a respectului față de tradițiile noastre, este potrivit pentru întreaga familie și vă invită în inima comunității.

Cine n-ar vrea să fie bogat, să câștige bani mulți cu puțină muncă, să poarte haine frumoase și să locuiască într-o casă mai mare? Asta e tot ce și-a dorit și Iancu, așa că și-a luat bastonul și a plecat în lume. Și pentru că această lume era una a basmelor, el a câștigat mult mai mult decât se aștepta. Pe lângă bogății, el a avut parte și de dragostea unei zâne adevărate. Acesta este sfârșitul? Este finalul poveștii? Nu, nu s-a terminat, e doar începutul. Ce vine ușor se duce repede – și zâna pleacă. Abia acum Iancu simte că toate bogățiile, hainele frumoase și casa mare sunt toate lipsite de valoare fără a avea pe cineva cu care să le împartă. Așa că el își ia bastonul și pornește din nou la drum. Nu-i mai pasă de comori sau de alte bogății, doar zâna aceea frumoasă de ar mai fi aici cu el încă o dată. S-ar lupta și cu diavolul însuși pentru ea. (Și chiar o va face.)

Celebrăm nașterea luminii, adică venirea pe lume a lui Isus, în perioada solstițiului de iarnă. Ritualul e vechi de când lumea; pe vremea bunicilor noștri, se mergea din casă în casă cu Sceneta de Crăciun. Mici bisericuțe pictate frumos erau purtate pe brațe, se recitau versuri și se interpretau cântece care slăvesc iubirea și pacea.Nașterea lui Isus este o sărbătoare a solstițiului. În ritualurile populare legate de solstițiu, putem descoperi în sceneta Păstorilor figuri șamanice ale cultului Soarelui din vremuri „păgâne”. În interpretarea noastră, figuranții, în mare parte comici ai scenetei, urcă o treaptă pe scara ierarhică, devenind personaje CREATOARE care spun povestea. Fiecare participant își va schimba hainele obișnuite cu straie festive: cămașă albă, sacou, pălărie. Astfel, Fiii Păstorilor continuă să meargă din ușă în ușă pentru a povesti nașterea lui Isus cu păpușile și muzica lor, reinstaurând tradiția la locul său binemeritat.Spectacolul festiv „Vestitorii Crăciunului” este despre importanța apartenenței și a respectului față de tradițiile noastre, este potrivit pentru întreaga familie și vă invită în inima comunității.

Celebrăm nașterea luminii, adică venirea pe lume a lui Isus, în perioada solstițiului de iarnă. Ritualul e vechi de când lumea; pe vremea bunicilor noștri, se mergea din casă în casă cu Sceneta de Crăciun. Mici bisericuțe pictate frumos erau purtate pe brațe, se recitau versuri și se interpretau cântece care slăvesc iubirea și pacea.Nașterea lui Isus este o sărbătoare a solstițiului. În ritualurile populare legate de solstițiu, putem descoperi în sceneta Păstorilor figuri șamanice ale cultului Soarelui din vremuri „păgâne”. În interpretarea noastră, figuranții, în mare parte comici ai scenetei, urcă o treaptă pe scara ierarhică, devenind personaje CREATOARE care spun povestea. Fiecare participant își va schimba hainele obișnuite cu straie festive: cămașă albă, sacou, pălărie. Astfel, Fiii Păstorilor continuă să meargă din ușă în ușă pentru a povesti nașterea lui Isus cu păpușile și muzica lor, reinstaurând tradiția la locul său binemeritat.Spectacolul festiv „Vestitorii Crăciunului” este despre importanța apartenenței și a respectului față de tradițiile noastre, este potrivit pentru întreaga familie și vă invită în inima comunității.

După izgonirea din Paradis, Adam, însoțit de Lucifer, pornește într-o călătorie simbolică prin istoria omenirii, dezvăluind profunzimile sufletului uman, la granița dintre decadență și evoluție. Omul părăsește Paradisul și trece prin Egiptul antic, Grecia, Roma, Imperiul Bizantin, Paris, Marea Britanie, Era Glacială și Viitor – iar Purcărete îi ghidează pe spectatori printr-o incursiune în timp. „Tragedia omului” își păstrează prospețimea, iar mesajul său rămâne valabil – „toate-s vechi și nouă toate”.

După izgonirea din Paradis, Adam, însoțit de Lucifer, pornește într-o călătorie simbolică prin istoria omenirii, dezvăluind profunzimile sufletului uman, la granița dintre decadență și evoluție. Omul părăsește Paradisul și trece prin Egiptul antic, Grecia, Roma, Imperiul Bizantin, Paris, Marea Britanie, Era Glacială și Viitor – iar Purcărete îi ghidează pe spectatori printr-o incursiune în timp. „Tragedia omului” își păstrează prospețimea, iar mesajul său rămâne valabil – „toate-s vechi și nouă toate”.

Celebrăm nașterea luminii, adică venirea pe lume a lui Isus, în perioada solstițiului de iarnă. Ritualul e vechi de când lumea; pe vremea bunicilor noștri, se mergea din casă în casă cu Sceneta de Crăciun. Mici bisericuțe pictate frumos erau purtate pe brațe, se recitau versuri și se interpretau cântece care slăvesc iubirea și pacea.Nașterea lui Isus este o sărbătoare a solstițiului. În ritualurile populare legate de solstițiu, putem descoperi în sceneta Păstorilor figuri șamanice ale cultului Soarelui din vremuri „păgâne”. În interpretarea noastră, figuranții, în mare parte comici ai scenetei, urcă o treaptă pe scara ierarhică, devenind personaje CREATOARE care spun povestea. Fiecare participant își va schimba hainele obișnuite cu straie festive: cămașă albă, sacou, pălărie. Astfel, Fiii Păstorilor continuă să meargă din ușă în ușă pentru a povesti nașterea lui Isus cu păpușile și muzica lor, reinstaurând tradiția la locul său binemeritat.Spectacolul festiv „Vestitorii Crăciunului” este despre importanța apartenenței și a respectului față de tradițiile noastre, este potrivit pentru întreaga familie și vă invită în inima comunității.

Celebrăm nașterea luminii, adică venirea pe lume a lui Isus, în perioada solstițiului de iarnă. Ritualul e vechi de când lumea; pe vremea bunicilor noștri, se mergea din casă în casă cu Sceneta de Crăciun. Mici bisericuțe pictate frumos erau purtate pe brațe, se recitau versuri și se interpretau cântece care slăvesc iubirea și pacea.Nașterea lui Isus este o sărbătoare a solstițiului. În ritualurile populare legate de solstițiu, putem descoperi în sceneta Păstorilor figuri șamanice ale cultului Soarelui din vremuri „păgâne”. În interpretarea noastră, figuranții, în mare parte comici ai scenetei, urcă o treaptă pe scara ierarhică, devenind personaje CREATOARE care spun povestea. Fiecare participant își va schimba hainele obișnuite cu straie festive: cămașă albă, sacou, pălărie. Astfel, Fiii Păstorilor continuă să meargă din ușă în ușă pentru a povesti nașterea lui Isus cu păpușile și muzica lor, reinstaurând tradiția la locul său binemeritat.Spectacolul festiv „Vestitorii Crăciunului” este despre importanța apartenenței și a respectului față de tradițiile noastre, este potrivit pentru întreaga familie și vă invită în inima comunității.

„Îmi amintesc exact ziua în care am auzit pentru prima dată de Cseh Tamás. Eram elev. De atunci, îi atribui una dintre cele mai importante etape ale dezvoltării mele personale. În timpul studiilor pentru master, mi-am adunat curajul de a cânta melodiile lui. De aici a apărut «Zbor adânc». O chitară, un microfon, un cântăreț – într-un singur loc, timp de o oră.” - Jancsó Előd„Hai, Zsuzsika, cred că aș putea cânta la teatrul tău, ar fi un mare spectacol. Este scena, sus sunt decorațiuni de carnaval, jos o masă de restaurant și un scaun. Eu stau pe acel scaun și privesc și aș putea face orice. […] Lumea va simți că încep să cânt într-o gamă vocală aparte, țara între timp, pâş-pâş-pâş, se ridică, eu nu voi începe să cânt, desigur, dar tensiunea va crește din ce în ce mai mult și vom zbura cu toții în loc. «Zbor adânc». Acesta ar fi titlul.” - Csengey Dénes – Cseh Tamás: „Zbor adânc”

Cine n-ar vrea să fie bogat, să câștige bani mulți cu puțină muncă, să poarte haine frumoase și să locuiască într-o casă mai mare? Asta e tot ce și-a dorit și Iancu, așa că și-a luat bastonul și a plecat în lume. Și pentru că această lume era una a basmelor, el a câștigat mult mai mult decât se aștepta. Pe lângă bogății, el a avut parte și de dragostea unei zâne adevărate. Acesta este sfârșitul? Este finalul poveștii? Nu, nu s-a terminat, e doar începutul. Ce vine ușor se duce repede – și zâna pleacă. Abia acum Iancu simte că toate bogățiile, hainele frumoase și casa mare sunt toate lipsite de valoare fără a avea pe cineva cu care să le împartă. Așa că el își ia bastonul și pornește din nou la drum. Nu-i mai pasă de comori sau de alte bogății, doar zâna aceea frumoasă de ar mai fi aici cu el încă o dată. S-ar lupta și cu diavolul însuși pentru ea. (Și chiar o va face.)

Celebrăm nașterea luminii, adică venirea pe lume a lui Isus, în perioada solstițiului de iarnă. Ritualul e vechi de când lumea; pe vremea bunicilor noștri, se mergea din casă în casă cu Sceneta de Crăciun. Mici bisericuțe pictate frumos erau purtate pe brațe, se recitau versuri și se interpretau cântece care slăvesc iubirea și pacea.Nașterea lui Isus este o sărbătoare a solstițiului. În ritualurile populare legate de solstițiu, putem descoperi în sceneta Păstorilor figuri șamanice ale cultului Soarelui din vremuri „păgâne”. În interpretarea noastră, figuranții, în mare parte comici ai scenetei, urcă o treaptă pe scara ierarhică, devenind personaje CREATOARE care spun povestea. Fiecare participant își va schimba hainele obișnuite cu straie festive: cămașă albă, sacou, pălărie. Astfel, Fiii Păstorilor continuă să meargă din ușă în ușă pentru a povesti nașterea lui Isus cu păpușile și muzica lor, reinstaurând tradiția la locul său binemeritat.Spectacolul festiv „Vestitorii Crăciunului” este despre importanța apartenenței și a respectului față de tradițiile noastre, este potrivit pentru întreaga familie și vă invită în inima comunității.

„Piesa nu este o biografie, şi nici încercarea de a elabora un portret credibil, ci doar analiza acelei – finalmente – inexplicabile chestiuni privind modul în care Caravaggio a ajuns să descopere sporita – din perspectivă modernă – teatralitate pe care o reprezintă, cu cea mai mare acurateţe, în picturile sale cutia neagră a laboratorului său de corpuri şi îndeobşte minimalismul luminii provenite de la o unică sursă de lumină.” (Visky András, dramaturg)„Michelangelo Merisi, m-am născut în Caravaggio, regiunea Lombardia, situat la 25 de grade, 29 de minute şi 52 de secunde latitudine nordică şi 9 grade, 38 de minute şi 35 de secunde longitudine estică. E fără ieşire la mare, a trebuit să vin aici. Dacă mare nu e, atunci trebuie s-o iei din loc. Să strângi totul şi să nu te mai întorci. Nu-mi amintesc de prima iubire. Nici n-a existat o primă iubire. Amor vincit omnia. Iubirea le învinge pe toate. La naiba învinge iubirea toate. De la bun început am prevăzut catastrofa, s-o împiedic însă n-am putut, iar catastrofa s-a petrecut, de fapt, cu mult mai repede decât am putut să-mi dau seama. Nu ciuma, nu de ea vorbesc. Ciuma a fost biruită de episcopul Carlo, la Milano. Episcopul Carlo ştia precis cum se poate învinge ciuma. S-a dezbrăcat în pielea goală, şi-a pus o pelerină de pănură şi, cu capul gol, desculţ, pe umăr cu o uriaşă cruce de lemn, a defilat de la portalul Domului până la bazilica Sant’Ambroggio, unde, pe locul amvonului, se află acel străvechi sarcofag roman. În faţă, călugări goi se flagelau, după trupurile goale, uscate ale călugărilor urmau băieţii-ministranţi – şir alb-negru de mici îngeri ai morţii – cu cădelniţe, apoi episcopul Carlo, iar la sfârşit, la o depărtare sigură, marea gloată, întregul Milano. Mulţimea curge, tăcere, plesnete de bici pe spatele goale. Picioarele murdare de noroi, sângerând abundent ale episcopului Carlo. Sânge adevărat. Tăcere adevărată. Când a ajuns, episcopul cel chinuit a urcat pe amvonul bazilicii Sant’Ambroggio şi a spus: ciuma sălăşluieşte în sufletele voastre, de acolo dă năvală pe furiş. Acum însă, o să alung ciuma din inimile voastre şi o s-o aşez aici, în acest sarcofag, ca să nu mai iasă nicicând. Aşa a învins episcopul Carlo ciuma albastră. Un episcop gol: liniştitor spectacol. Pentru mine, echivalează, în orice caz, cu o mărturie dumnezeiască.” (Visky András - Caravaggio Terminal)

Celebrăm nașterea luminii, adică venirea pe lume a lui Isus, în perioada solstițiului de iarnă. Ritualul e vechi de când lumea; pe vremea bunicilor noștri, se mergea din casă în casă cu Sceneta de Crăciun. Mici bisericuțe pictate frumos erau purtate pe brațe, se recitau versuri și se interpretau cântece care slăvesc iubirea și pacea.Nașterea lui Isus este o sărbătoare a solstițiului. În ritualurile populare legate de solstițiu, putem descoperi în sceneta Păstorilor figuri șamanice ale cultului Soarelui din vremuri „păgâne”. În interpretarea noastră, figuranții, în mare parte comici ai scenetei, urcă o treaptă pe scara ierarhică, devenind personaje CREATOARE care spun povestea. Fiecare participant își va schimba hainele obișnuite cu straie festive: cămașă albă, sacou, pălărie. Astfel, Fiii Păstorilor continuă să meargă din ușă în ușă pentru a povesti nașterea lui Isus cu păpușile și muzica lor, reinstaurând tradiția la locul său binemeritat.Spectacolul festiv „Vestitorii Crăciunului” este despre importanța apartenenței și a respectului față de tradițiile noastre, este potrivit pentru întreaga familie și vă invită în inima comunității.

Spectacolul „1978” vorbește despre România anilor 1970, o docu-ficțiune transgenerațională bazată pe poveștile personale ale actorilor și regizorului. Este o poveste despre anii comunismului într-un apartament din România, o poveste despre evenimente locale și globale care fac legătura dintre Timișoara și Nova Gorica (Slovenia) - la granița cu Italia - orașe care au fost parte din aceeași țară - Imperiul Austro-Ungar. În urmă cu mai mult de 100 de ani, sute de soldați maghiari au luptat pe frontul Isonzo.„1978” face parte dintr-o dodecalogie (12 spectacole) numită Destin(y)ation, care va reuni teatre din mai multe țări pentru un proiect creat special pentru Capitala Europeană a Culturii 2025 Nova Goriza/Gorizia (Slovenia/Italy). Nova Goriza este locul de naștere al regizorului T. Janežič. Simona Semenič - dramaturgă renumită din Slovenia, cu care a mai colaborat Janežič în trecut - va scrie 12 piese miniaturale, care vor face legătura dintre cele 12 spectacole. Dodecalogia pornește din spațiul copilăriei regizorului (si relația acelui oraș cu altele) și vorbește despre transgeneraționalitate, granițe, modificări socio-politico-ideologice, război etc.