Program

Un om zace în nisip. Adus de valuri. Nu se știe de unde vine, încotro se îndreaptă, ce dorește sau de ce vrea să fugă. Fusese rege undeva, într-o țară îndepărtată. Prințul Tironului. Acum e un om căruia nu i-a mai rămas decât povestea. E povestea lui Pericle. Dar nu doar a lui.

Locuiesc printre noi. Le-am auzit poveștile, le-am văzut la știri, am ascultat pe la colțuri bârfele din cartier. Sunt cele care se așază pe cea mai îndepărtată bancă din parc, cele care își cer mereu scuze, cele care nu se uită niciodată în ochii nimănui, cele care se machiază prea tare și cele de care ne ferim, căci privirea din ochii lor ne face să ne jenăm. Le vedem, dar le cunoaștem oare? Le-am întrebat vreodată despre alegerile pe care le-au făcut, despre calea pe care au luat-o, despre bătăliile luptate, tristețea care le înconjoară, despre tăieturi și vânătăi? Despre puterea de a continua, de a respira, de a spera la o viață mai bună, la o destinație calmă, pe Strada Fericirii 12A.Acest text este vocea lor. Adevărul nerostit, incomod dureros al acestor femei.Spectacolul este realizat în cadrul proiectului european „FemminiCity”, finanțat prin programul CERV. The performance was produced for the European project „FemminiCity”, funded by CERV.

Ernesztó se recuperează după o ruptură de ligament încrucișat. I-au luat rolul preferat din teatru și i-au luat și ceea ce a reprezentat dintotdeauna un sprijin sigur: euforia fotbalului. Poftim sprijin! Dar totuși, cine i l-a luat? Viața? Soarta? Ca întotdeauna? Oare e posibil să nu fi fost fericit nici înainte? A venit timpul să punem mâna pe bisturiu! Eroul nostru se examinează și vede că firele duc înapoi până în 1994, când, în semifinala Campionatului Mondial Italia–Bulgaria, Gianluca Pagliuca a ieșit perfect la pasa în adâncime a lui Lechkov… Dar apar și Greierele și Furnica, echipa de aur din Șimian, despăgubirea de 50 de mii de euro, unguentul pentru picioare al bunicii și o masă aniversară încărcată până la refuz. Totul este interconectat – de aceea vindecarea este atât de dificilă.

Ernesztó se recuperează după o ruptură de ligament încrucișat. I-au luat rolul preferat din teatru și i-au luat și ceea ce a reprezentat dintotdeauna un sprijin sigur: euforia fotbalului. Poftim sprijin! Dar totuși, cine i l-a luat? Viața? Soarta? Ca întotdeauna? Oare e posibil să nu fi fost fericit nici înainte? A venit timpul să punem mâna pe bisturiu! Eroul nostru se examinează și vede că firele duc înapoi până în 1994, când, în semifinala Campionatului Mondial Italia–Bulgaria, Gianluca Pagliuca a ieșit perfect la pasa în adâncime a lui Lechkov… Dar apar și Greierele și Furnica, echipa de aur din Șimian, despăgubirea de 50 de mii de euro, unguentul pentru picioare al bunicii și o masă aniversară încărcată până la refuz. Totul este interconectat – de aceea vindecarea este atât de dificilă.

Locuiesc printre noi. Le-am auzit poveștile, le-am văzut la știri, am ascultat pe la colțuri bârfele din cartier. Sunt cele care se așază pe cea mai îndepărtată bancă din parc, cele care își cer mereu scuze, cele care nu se uită niciodată în ochii nimănui, cele care se machiază prea tare și cele de care ne ferim, căci privirea din ochii lor ne face să ne jenăm. Le vedem, dar le cunoaștem oare? Le-am întrebat vreodată despre alegerile pe care le-au făcut, despre calea pe care au luat-o, despre bătăliile luptate, tristețea care le înconjoară, despre tăieturi și vânătăi? Despre puterea de a continua, de a respira, de a spera la o viață mai bună, la o destinație calmă, pe Strada Fericirii 12A.Acest text este vocea lor. Adevărul nerostit, incomod dureros al acestor femei.Spectacolul este realizat în cadrul proiectului european „FemminiCity”, finanțat prin programul CERV. The performance was produced for the European project „FemminiCity”, funded by CERV.

"Se mişcă roata, meşterul adastă". Versul clasic devenit dicton exprimă ideea concentrată a modernității: Creatorul a așezat Lumea, în ea Omul, în Timp; apoi și-a abandonat Universul, să plutească într-un spațiu fără sens, impasibil. Madách Imre însă nu se oprește la această viziune globală, mecanică și profund deprimantă din perspectivă contemporană, el vede istoria ca pe un coșmar satanic, pe care Ádám îl visează cu și pentru noi. În zadar protestează Lucifer, promisiunea răscumpărării dă sens luptei și încredere în existența umană. Eva îl poartă sub inima ei pe Mesia promis, pe copilul Iubirii care, în loc de dialectica inventării dușmanului și confruntării perpetue, proclamă acceptarea, adică șansa comunității umane și misiunea ei înălțătoare. (Visky András)

„Îmi amintesc exact ziua în care am auzit pentru prima dată de Cseh Tamás. Eram elev. De atunci, îi atribui una dintre cele mai importante etape ale dezvoltării mele personale. În timpul studiilor pentru master, mi-am adunat curajul de a cânta melodiile lui. De aici a apărut «Zbor adânc». O chitară, un microfon, un cântăreț – într-un singur loc, timp de o oră.” - Jancsó Előd„Hai, Zsuzsika, cred că aș putea cânta la teatrul tău, ar fi un mare spectacol. Este scena, sus sunt decorațiuni de carnaval, jos o masă de restaurant și un scaun. Eu stau pe acel scaun și privesc și aș putea face orice. […] Lumea va simți că încep să cânt într-o gamă vocală aparte, țara între timp, pâş-pâş-pâş, se ridică, eu nu voi începe să cânt, desigur, dar tensiunea va crește din ce în ce mai mult și vom zbura cu toții în loc. «Zbor adânc». Acesta ar fi titlul.” - Csengey Dénes – Cseh Tamás: „Zbor adânc”Avertisment de conținut sensibil: spectacolul conține efecte stroboscopice.

Este povestea unei prietenii aparte. A gratiilor care limitează, pe care le moștenim, pe care ni le creăm, în spatele cărora ne ascundem pentru a ne proteja, și care lasă urme. Dar este și o poveste despre libertate. Despre copilărie, vise, cerul infinit și dorința de a zbura. În centrul spectacolului inspirat din romanul omonim al lui William Wharton se află prietenia și maturizarea a doi băieți care, la prima vedere, nu au nimic în comun. Dorința lui Birdy de a zbura și fascinația pentru păsări închid un suflet sensibil într-o colivie a propriei minți și îl fac incapabil să accepte brutalitatea existenței. Al, în schimb, încearcă să evadeze din colivia sărăciei, a violenței și a unui destin moștenit, dar ajunge prizonier în propria minte, profund marcat de ororile trăite în război.Vor reuși cei doi băieți, prin trecutul lor comun, prietenia lor și prin redescoperire reciprocă, să se regăsească pe sine și, în cele din urmă, să devină liberi?

„Este cu totul clar că opera lui Cseh Tamás depășește cu mult cântecele și spectacolele propriu-zise. E suficient să te gândești că oamenii nu spun: «Cânți vreun cântec de Cseh Tamás?», ci doar atât: «Cânți Csehtamás?»„În orice caz, îmi place să cred într-un fel de continuitate, că lumile creatoare se află în relație unele cu altele, se influențează și reflectează reciproc.”Cuvintele lui Beck Zoli din cartea lui Fodor Sándor „Cânți Csehtamás?”.Un lucru foarte asemănător stă și la baza spectacolului „În toate visele noastre”. Așa ne-am adunat. Am cânta cu toții. Și vom cânta! Pe rând, împreună. Sărbătorim, pentru că asta se poate întotdeauna. De data aceasta, faptul că putem cânta, că putem cânta Csehtamás, că lumile noastre creatoare pot acționa și reflecta una asupra celeilalte, faptul că avem vise și că există ceva care revine în fiecare dintre ele.Asta se va întâmpla în jungla Casei cu Lei.„Într-o spălătorie mi-am imaginat bine ce va fi.” Cseh Tamás – Ten Years After----Spectacolul s-a realizat prin sprijinul Asociației Pro Teszt.

A fost odată ca niciodată, dincolo de nouă mări și nouă țări, acolo unde se agață harta-n cui, unde scurmă porcul cu coada răsucită, trăia odinioară un om sărac, pe nume Petru cel isteț. Era șugubăț și veșnic pus pe șotii: îi lua peste picior pe oameni, îi necăjea, glumea fără oprire. Dar nu pe oricine, ci doar pe cei care o meritau: pe fuduli, pe trufași, pe posomorâți, pe cei cu gura mare, pe îngâmfați, pe lăudăroși și, mai ales… Ei, dar nu se cade să spunem chiar totul de la început. Mai bine să vedeți cu ochii voștri!

Ernesztó se recuperează după o ruptură de ligament încrucișat. I-au luat rolul preferat din teatru și i-au luat și ceea ce a reprezentat dintotdeauna un sprijin sigur: euforia fotbalului. Poftim sprijin! Dar totuși, cine i l-a luat? Viața? Soarta? Ca întotdeauna? Oare e posibil să nu fi fost fericit nici înainte? A venit timpul să punem mâna pe bisturiu! Eroul nostru se examinează și vede că firele duc înapoi până în 1994, când, în semifinala Campionatului Mondial Italia–Bulgaria, Gianluca Pagliuca a ieșit perfect la pasa în adâncime a lui Lechkov… Dar apar și Greierele și Furnica, echipa de aur din Șimian, despăgubirea de 50 de mii de euro, unguentul pentru picioare al bunicii și o masă aniversară încărcată până la refuz. Totul este interconectat – de aceea vindecarea este atât de dificilă.

Ernesztó se recuperează după o ruptură de ligament încrucișat. I-au luat rolul preferat din teatru și i-au luat și ceea ce a reprezentat dintotdeauna un sprijin sigur: euforia fotbalului. Poftim sprijin! Dar totuși, cine i l-a luat? Viața? Soarta? Ca întotdeauna? Oare e posibil să nu fi fost fericit nici înainte? A venit timpul să punem mâna pe bisturiu! Eroul nostru se examinează și vede că firele duc înapoi până în 1994, când, în semifinala Campionatului Mondial Italia–Bulgaria, Gianluca Pagliuca a ieșit perfect la pasa în adâncime a lui Lechkov… Dar apar și Greierele și Furnica, echipa de aur din Șimian, despăgubirea de 50 de mii de euro, unguentul pentru picioare al bunicii și o masă aniversară încărcată până la refuz. Totul este interconectat – de aceea vindecarea este atât de dificilă.

Hai să ne jucăm de-a... Chiar acesta ar putea fi titlul spectacolului muzical-animat cu durata de o jumătate de oră. Pentru că totul prinde viață, este dinamic, cântă sub mâinile celor patru marinari îndemânatici: formele moi și colorate se transformă, chiar sub ochii noștri, în balene uriașe, căluți-de-mare sprinteni sau caracatițe misterioase. Firește, jocul prinde viață doar atunci când se alătură cu toții – copii, bunici și educatoare. „... marea dansează cu fruntea-i înspumată,Pe corabie urcă o mică-mare ceată...”Spectacol interactiv și muzical, recomandat de la vârsta de trei ani.

A fost odată ca niciodată, dincolo de nouă mări și nouă țări, acolo unde se agață harta-n cui, unde scurmă porcul cu coada răsucită, trăia odinioară un om sărac, pe nume Petru cel isteț. Era șugubăț și veșnic pus pe șotii: îi lua peste picior pe oameni, îi necăjea, glumea fără oprire. Dar nu pe oricine, ci doar pe cei care o meritau: pe fuduli, pe trufași, pe posomorâți, pe cei cu gura mare, pe îngâmfați, pe lăudăroși și, mai ales… Ei, dar nu se cade să spunem chiar totul de la început. Mai bine să vedeți cu ochii voștri!

Un magazin alimentar se transformă în terenul de luptă al angajaților: promoțiile se succed neîncetat pentru a ține pasul cu supermarketurile, iar de la șef până la lucrătorii la raft, toți se străduiesc să mențină aparențele. În timp ce marfa putrezește, moralul scade, iar magazinul se transformă într-o tabără de supraviețuire care se apropie tot mai mult de absurd. Afacerea e cu siguranță în pragul falimentului, însă mai poate fi salvată demnitatea umană? Sau e pe lista de reduceri?Sezon mort. O satiră socială amară și o tragedie umană, două la preț de una – acum la ofertă.

Un magazin alimentar se transformă în terenul de luptă al angajaților: promoțiile se succed neîncetat pentru a ține pasul cu supermarketurile, iar de la șef până la lucrătorii la raft, toți se străduiesc să mențină aparențele. În timp ce marfa putrezește, moralul scade, iar magazinul se transformă într-o tabără de supraviețuire care se apropie tot mai mult de absurd. Afacerea e cu siguranță în pragul falimentului, însă mai poate fi salvată demnitatea umană? Sau e pe lista de reduceri?Sezon mort. O satiră socială amară și o tragedie umană, două la preț de una – acum la ofertă.

Un om zace în nisip. Adus de valuri. Nu se știe de unde vine, încotro se îndreaptă, ce dorește sau de ce vrea să fugă. Fusese rege undeva, într-o țară îndepărtată. Prințul Tironului. Acum e un om căruia nu i-a mai rămas decât povestea. E povestea lui Pericle. Dar nu doar a lui.(3h, o pauză)